Onorariile minimale ale avocaților: cât, cum și de când ?
Profesia de avocat este reglementată în România, de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat și de Statutul profesiei de avocat aprobat prin Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din Romania nr. 64/2011.
Aceste acte normative se completează și cu alte dispoziții legale incidente în materia activității desfășurate de avocați, însă prevederile legale referitoare la baza reglementării onorariilor practicate de către avocați sunt conținute în cele două acte normative referite anterior.
A priori se impune precizarea că avocații desfășoară o activitate liberală, ceea ce înseamnă că asistența juridică și reprezentarea acordate de avocat (referindu-ne în acest context la toate activitățile care se circumscriu acestor noțiuni) transpuse în cost, sunt suportate din punct de vedere economic prin onorariul impus clientului.
De la această regulă sunt reglementate ca și excepții cazurile în care asistența juridică în materie penală este obligatorie și este asigurată de stat în măsura în care clientul nu are asigurată reprezentarea de către un avocat ales.
În acest context se impune a arăta că în anul 1995 România a făcut un pas important în ceea ce privește liberalizarea (denumită în termen popular ”privatizarea”) a două domenii profesionale esențiale în viața fiecăruia dintre noi : activitatea notarială și activitatea avocaților.
Potrivit art. 30 alin.1 din lege Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
În considerarea și aplicarea dispozițiilor legale arătate anterior, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din Romania a adoptat Hotărârea nr. 82 din17-18 iulie 2020 prin care a fost aprobat ”Ghidul orientativ al onorariilor minimale”. Această hotărâre a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021.
Prin acest ghid au fost aprobate onorariile minimale structurate atât pe materia activităților -civil/contencios administrativ și fiscal, necontencios și penal-, cât și pe tipurile și categoriile de activități desfășurate în fiecare dintre aceste materii.
Onorariile minimale -“capriciu” din necesitate…
Fără doar și poate că stabilirea unor onorarii minimale constituie o necesitate (așa cum de altfel am demonstrat în articolul existent deja pe site https://www.crudiu.ro/onorariile-avocatilor-impunerea-unor-tarife-minimale-un-deziderat-sau-o-necesitate/ ) care are rolul de a stabiliza din acest punct de vedere profesia de avocat prin eliminarea activităților speculative, lipsite de deontologie.
Un alt argument în susținerea acestui principiu îl constituie faptul că de la momentul adoptării acestor onorarii minimale, instanțele de judecată au stabilit în concret repere ale evaluării activității avocatului în considerarea cărora nu mai pot reduce onorariul avocatului care se subsumează cheltuielilor de judecată și care în materie civilă pot fi pretinse de partea care câștigă procesul în contra părții care a pierdut (art. 453 alin.1 din Codul de Procedură Civilă).
Reiterăm în acest sens prevederile art. 451 alin2 din Codul de Procedură Civilă potrivit cărora Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților (…)
Iată că în considerarea acestui argument este apărat dreptul clientului de a-și recupera cheltuielile ocazionate de susținerea cauzei, inclusiv onorariul avocatului, fără a mai fi posibilă reducerea onorariului de către instanță după ”reguli” arbitrare.
Trebuie arătat și faptul că valorile minimale ale onorariilor au fost stabilite avându-se în vedere, pe de o parte, criterii obiective în determinarea acestora (cum ar fi de exemplu cheltuielile profesionale-cotizații, obligații fiscale către stat, etc.-, cheltuielile curente-comunicații, It, birotică, chirii, etc.), iar pe de altă parte a fost avut în vedere și cadrul legal din materia onorariilor minime existent în Uniunea Europeană.
Valorile acestor onorarii minimale pot fi consultate pe site-ul U.N.B.R. (https://www.unbr.ro/wp-content/uploads/2020/07/Hotarare-Consiliu-82-2020_ghid-onorarii-minimale-recomandate_comunicata_f.pdf ).
Cu privire la cât-poate fi stabilit onoariul avocatului de comun acord cu clientul vom trata în continuare aspectele referitoare la astfel de modalități.
Așadar, plecând de la regula potrivit căreia cuantumul onorariului minimal este stabilit prin reglementarea expresă, valoarea efectivă a onorariului pentru o activitate specifică (sau mai multe) desfășurată/desfășurate în concret,raportată la o anumită speță, se stabilește de către avocat, clientul având dreptul obiectiv de a ”achiziționa” sau nu serviciile avocatului.
(Și) În această direcție se regăsește caracterul liberal al activității de avocat, clientul având aptitudinea de a alege avocatul de ale cărui servicii să beneficieze, inclusiv în funcție de considerente financiare.
Trebuie precizat totuși și faptul că în acest context, se face în mod natural și o distincție bazată pe criterii precum experiența profesională a avocatului, susținută -de ce nu?- de soluțiile favorabile pe care acesta le-a obținut în activitatea sa, aria de acoperire pe materii (civil, penal, comercial, etc.) pe care în mod firesc le asigură diferit un colectiv de avocați comparativ cu un cabinet individual, sau specializarea într-un anumit domeniu (civil, penal, etc.). Aceste criterii sunt multiple, diferite, așa că nu vom încerca să le cuprindem exhaustiv, ci doar exemplificativ, cert este că toate deopotrivă au o anumită influență în stabilirea cuantumului onorariului.
Plecând de la principiile enunțate anterior, în activitatea avocaților s-au distins 3 modalități concrete de stabilire a onorariului :
- Onorarii orare;
- Onorarii fixe;
- Onorarii de succes.
Așa cum depășirea limitei minime a onorariului este determinată de factorii anterior amintiți, așa si aprecierea cărui tip de onorariu se pretează o activitate, rămâne a fi tot atributul avocatului, bazându-se pe libera sa apreciere.
Apreciem că, pentru o cuantificare echitabilă a onorariului, să existe o defalcare a costurior ce îl alcătuiesc. Astfel, este corect ca în stabilirea modalității onorariului, clientul să cunoască (sau să i se facă cunoscut) și aspectele nevăzute ale activității care au rolul de a cuantifica activitatea concretă a avocatului într-o speță, cum ar fi activitățile care trebuie desfășurate (studiu legislație, jurisprudență, consultare specialiști/experți din diferite domenii: medicină, topografie, auto, drumuri, construcții, costurile legate de birotică: fax, internet,etc.).
În activitatea avocatului se poate dezvolta o bază informațională, atât din punct de vedere al legislației, cât și ca jurisprudență proprie (spețele în care avocatul a lucrat efectiv ), cât și baze relaționale (cum ar fi accesul la specialiști de top, colaborarea cu anumiti notari, executori judecătorești,etc) care profită clientului în sensul că-i pot ușura în mod direct accesul la anumite proceduri ca urmare a existenței unei colaborări profesionale în cadrul profesiilor liberale.
Luând în considerare regulile și principiile dezbătute/arătate anterior, concluzionăm în sensul că este “imperios necesar” ca indiferent de natura problemelor pe care le au, clienții să evalueze activitatea avocatului în susținerea și apărarea propriului interes și să o cuantifice având în vedere întotdeauna valoarea morală, materială sau socială urmărită, în strânsă legătură cu aspectul patrimonial al raportului final.
Echipa Crudiu și Asociații vă stă la dispoziție pentru orice problemă preîntâmpinată în domeniul dreptului, oferind consultanță/asistență juridică specializată, respectiv calificată, la următoarele date de contact: telefon Drobeta Turnu Severin– 0723200556 , 0751473402; Timișoara–0753351022; Craiova– 0724055533; e-mail: office@crudiu.ro.
* Materialul a fost realizat de Nicolae Iancu, consilier juridic colaborator.
Toate cele bune,
Echipa Crudiu și Asociații