Pentru început, în vederea expunerii într-o modalitate cât mai elocventă posibil una dintre spețele pe care le-am întâmpinat în practică, ținem a reliefa faptul că statul român a fost condamnat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru depășirea termenului rezonabil al procesului penal în numeroase cauze. (A se vedea: Pantea împotriva României, 2003, parag. 276-282; Stoianova și Nedelcu împotriva României, 2005, parag. 24-26; Tudorache împotriva României, 2005, parag. 23 Aliuță împotriva României, 2006, parag. 16, 17, 19-21; Bragadireanu împotriva României, 2007, parag. 119-122; Rosengren  împotriva României, 2008, parag. 24-27; Georgescu împotriva României, 2008, parag. 95; Temeșan împotriva României, 2008, parag. 55-58; Crăciun împotriva României, 2008, parag. 43; Marinică Tițian Popovici împotriva României, 2009, parag. 25-29; Balint împotriva României, 2010, parag. 23, 24)

Luând în considerare acest fapt, aducem în discuție importanța dispozițiilor art. 8 din Noul Cod de Procedură Penală, prin care este stipulată obligația organelor judiciare de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor și a drepturilor părților și subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.

Astfel, ca o garanție efectivă pentru respectarea principiului ce se regăsește consacrat explicit prin art. 8 din Noul Cod de Procedură Penală, respectiv principiul caracterului echitabil și al termenului rezonabil al procesului penal, a fost adoptat un mecanism procedural adecvat pentru asigurarea celerității în soluționarea cauzelor penale.

Acest mecanism considerat a fi un remediu al situațiilor în care nu s-a respectat dreptul la soluționarea cauzei în termen rezonabil a fost implementat cu scopul de a asigura celeritatea, precum și buna organizare și funcționare a justiției, iar instituția se regăsește stipulată în curpinsul dispozițiilor Noului Cod de Procedură Penală, respectiv la art. 488 ind. 1 și următoarele, sub denumirea de: contestație privind durata procesului penal.

 

Pe lângă informațiile conturate, în legătură cu natura juridică a acestei proceduri, mai evidențiem faptul că a mai fost considerată a fi un recurs în accelerarea procedurilor, cu funcție preventivă, având drept scop evitarea riscului duratei excesive a soluționării procesului penal,  deoarece drepturile procesuale ale persoanelor pot fi apărate fie de circumstanțe care constau în supra-încărcarea cu cauze a organelor judiciare sau de existența unui comportament culpabil, cum ar fi reaua-credință.

 

Potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului: “Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.”

Este evident că instituirea acestei posibilități de a contesta durata  excesivă a procesului penal se impunea având în vedere și ideea armonizării legislației interne, naționale, cu dreptul Uniunii Europene, precum și faptul că statul român se confruntă cu acest tip de situații.

În acest sens, în continuare facem cunoscută o situație juridică ce a impus apelarea la garanția procesuală menționată, prezentare în urma căreia se poate observa și aspectul utilității practice a acestei modalități de  contestație privind durata procesului penal.

Așadar, vom arăta că în urma încheierii cu nr. 65 pronunțată în ședința din camera de consiliu din data de 20.01.2022, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin a dispus în numele legii, admiterea unei astfel de contestații privind durata procesului penal, în baza art. 488 indice 6 alin. (1) din Noul Cod de Procedură Penală, stabilind totodată și termenul de 4 luni în care procurorul trebuie să rezolve cauza.

 

Această contestație a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 10.12.2021, de către apărătorul ales al petentei M.M.A, Av. Cismaru Virgil Alin, întrucât persoana reprezentată a fost implicată într-o cauză penală în care urmărirea penală a fost începută la data de 04.03.2020, astfel că a trecut un termen de 1 an și 9 luni până la data introducerii contestației, iar corespunzător art. 488 indice 1 alin. (1) și (3) din Noul Cod de Procedură Penală, contestaţia poate fi formulată după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale.

 

Fiindcă trecerea termenului stabilit de lege de la începerea urmăririi penale reprezintă una dintre condiţiie de admisibilitate a contestaţiei, în temeiul art. 488 indice 6 din Noul Cod de Procedură Penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat admisibilitatea contestaţiei.

 

De asemenea, potrivit art. 488 indice 5 din Noul Cod de Procedură Penală s-a impus și verificarea de către judecătorul de drepturi și libertăți a procedurilor pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, a punctelor de vedere prezentate, iar odată cu aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare s-au luat în considerare și alte elemente. Aceste elemente constau în: natura și obiectul cauzei; complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor; elementele de extraneitate ale cauzei; faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare; comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului; comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate; intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei și alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.

Chiar și în urma acestor verificări suplimentare s-a constatat temeinicia contestației formulate.

 

Considerăm că trebuie arătat și faptul că în cadrul procesului penal  corespunzător acestei situații au fost vizate infracțiuni de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 224 alin. (1) din Noul Cod Penal, lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită prin art. 193 din Noul Cod Penal, furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită la art. 229 alin. (2) lit. b din Noul Cod Penal, hărțuire, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 din Noul Cod Penal.

 

Mai mult, pentru a se reține o stagnare nejustificată a desfășurării procedurilor și a dispunerii unei soluții, s-a impus și remarcarea faptului că în cauză, în momentul săvârșirii faptelor, a fost prezentă și o minoră, care a fost și este grav afectată din punct de vedere psihic din pricina situației la care a asistat.

Având în vedere și aceste două aspecte, mai reiese și că interesul public, pericolul social generat și valoarea socială ocrotită impuneau o astfel de urgentare, astfel că apărătorul petentei a apelat la această procedură, în ciuda faptului că acesta mai formulase anterior o cerere  cu privire la stadiul cercetărilor pe care a înaintat-o Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin la data de 06.10.2022, însă răspunsul la respectiva cerere a sosit la data de 28.12.2021, mai exact, ca rezultat al depunerii contestației privind durata procesului penal, respectiv ca urmare a solicitării instanței de a fi înaintat dosarul de urmarire penală.

 

Desigur, în aceste împrejurări sunt nerespectate drepturile prevăzute și de art. 13 din CEDO privind dreptul la un remediu efectiv, care prevede că orice persoană ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie, au fost încălcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale şi în aceste condiţii, durata excesivă a procedurilor judiciare constituie unul dintre principalele motive ale încălcării dreptului la un proces echitabil, motiv pentru care am considerat că în cauză urmărirea penala este tergiversată, durata acesteia nefiind justificată de complexitatea cauzei, de comportamentul persoanei vătămate sau al persoanei vinovate sau de alte motive de natură obiectivă.

 

După cum reiese și din încheierea indicată în prezentarea de față, judecătorul a constatat că faţă de criteriile prevăzute la art. 488 indice 5 alin. (2) din Noul Cod de Procedură penală și raportat la numărul de participanţi, la natura cauzei, complexitatea redusă a acesteia, urmărirea penală nu s-a desfăşurat în mod ritmic, întrucât din data de 14.06.2021 cauza a rămas în nelucrare, fără a se putea reține culpa părților din dosar.

În concluzie, în decursul a 1 an și 10 luni nu s-a reușit finalizarea cercetărilor, deși în cauză au fost întocmite două referate de terminare a urmăririi penale, reţinându-se așadar un comportament culpabil al autorităţii implicate.

 

Pentru a finaliza prezentarea de față asupra procedurii utilizate de către apărător în această cauză penală, învederăm utilitatea contestației privind durata rezonabilă a procesului penal, fiindcă prin intermediul acestei garanții s-a admis și  totodată consolidat siguranța că justiția poate fi administrată fără întârzieri de natură a-i afecta credibilitatea sau eficacitatea, consecințele practice generate fiind indispensabile în astfel de împrejurări pentru justițiabili.

 

Apărarea în această cauză a fost realizată de av. Cismaru Virgil Alin, din Echipa Crudiu și Asociații, iar pentru eventuale lămuriri suplimentare, nu ezitați a ne contacta la adresa de e-mail office@crudiu.ro și la nr. de telefon: 0755-133-339

Cu prețuire,

av. Cismaru Virgil Alin

Echipa Crudiu și Asociații