Practică judiciară privind daunele morale în valoare de 20.000 lei pentru repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, respectiv reținerea nelegală a persoanei pentru o perioadă de 24 de ore.
Tribunalului Mehedinti a obligat Ministerul de Finante sa ii plateasca 20.000 lei daune morale unei persoane din Drobeta Turnu Severin, pentru perioada retinerii acesteia in arestul IPJ Mehedinti pentru o perioada de 24 de ore in perioada 20-21.05.2008, perioada care a fost susceptibila sa-i produca suferinte morale de natura sa lezeze demnitatea si onoarea acestuia, i-a vatamat creditul moral, pozitia sociala, criterii care definesc persoana umana si care, analizate si evaluate obiectiv, constituie fundamentul daunelor solicitate de reclamant, inculparea acestuia dar si supunerea sa la procedurile judiciare timp de 5 ani, perioada in care a fost judecat pentru infractiuni pe care s-a dovedit ca nu le-a savarsit.
Potrivit dispozitiilor art. 539 NCPP are dreptul la repararea pagubei si persoana care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate. Alineatul (2) al aceluiasi articol prevede ca privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita dupa caz prin ordonanta procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei.
Art. 540 NCPP prevede ca la stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatiile prevazute de art. 538 NCPP.
Analizand inscrisurile depuse la dosarul cauzei, probele administrate, se constata ca starea de fapt invocata de reclamant se incadreaza in prevederile art. 539, 540, 541 NCPP, apararile paratului din intampinare neputand fi retinute.
Sustinerea ca prin hotararea judecatoreasca de achitare s-a infaptuit justitia, neproducandu-i-se reclamantului nici un fel de paguba, sau ca hotararea judecatoreasca a tribunalului nu reprezinta suport al actiunii intemeiate pe dispozitiile art. 539 Cpp nu pot fi retinute. Hotararea de achitare nu poate constitui o reparatie morala prin ea insasi, deoarece tocmai solutia de achitare este ipoteza-premisa a normei ce reglementeaza acordarea de despagubiri pentru erori judiciare, respectiv daca reclamantul nu ar fi fost achitat nu ar fi indeplinit conditiile prevazute de lege pentru a promova actiunea in pretentii.
La fel, sustinerea paratului conform careia pentru a se incadra in dispozitiile art. 539 alin. (2) Cpp, privarea de libertate ar fi trebuit sa fie constatata de procuror care prin ordonanta sa fi dispus revocarea masurii retinerii, considerand-o nelegala, va fi inlaturata, textul de lege nefacand o asemenea distinctie.
Art. 539 Cpp are scopul de a acorda daunele morale si materiale ca urmare a privarii nelegale de libertate, legiuitorul urmarind sa poata fi acordate despagubiri si persoanelor a caror nevinovatie a fost stabilita la finalizarea procesului penal, dupa ce au suportat privari de libertate chiar daca respectivele masuri apareau ca fiind justificate in lumina cercetarilor penale efectuate pana la data adoptarii lor.
Izvorul raspunderii civile pe care a declansat-o reclamantul are atat un caracter special, cat si un caracter general, de drept comun, pentru ca vizeaza raspunderea civila a Statului Roman pentru activitatea desfasurata de autoritatile sale in exercitarea atributiilor legale.
Sub aspectul prejudiciului material si moral, raspunderea statului se constituie intr-o raspundere legala si nu este conditionata decat de intinderea pagubei suferite de cel indreptatit la actiune, fara nicio restrictie sau distinctie in raport cu natura sau componentele prejudiciului, forma sau modalitatea culpei, interpretare ce se afla in concordanta cu jurisprudenta CEDO. Daunele datorate de stat trebuie sa reprezinte o justa despagubire pentru compensarea prejudiciului suferit.
Conform practicii Constante a Curtii EDO, atunci cand drepturile fundamentale ale persoanei au fost incalcate prin masuri ce s-au dovedit a fi neintemeiate, persoana are dreptul la repararea integrala a prejudiciului material si moral.
La stabilirea cuantumului daunelor morale ce consta generic in atingerea adusa valorilor ce definesc personalitatea umana, se au in vedere consecintele negative suferite pe plan fizic si psihic, importanta valorilor morale lezate, masura in care au fost ele lezate si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii de catre persoana lipsita in mod nelegal de libertate. Este adevarat ca in cazul daunelor morale, data fiind natura prejudiciului ce le genereaza, nu exista criterii precise pentru determinarea lor. Insa chiar daca valorile morale nu pot fi evaluate in bani, atingerile aduse acestora imbraca forme concrete de manifestare, iar instanta are astfel posibilitatea sa aprecieze intensitatea si gravitatea lor si sa aprecieze daca si in ce cuantum, o suma de bani este potrivita pentru a repara prejudiciul moral produs.
Stabilirea cuantumului despagubirii pentru repararea daunelor morale, in lipsa unor criterii obiective se face cu respectarea principiului proportionalitatii daunei cu despagubirea acordata.
Prin raportare la datele concrete ale cauzei cu respectarea principiului evocat, instanta apreciaza ca suma de 20.000 lei daune morale este de natura sa ofere o reparatie completa pentru atingerea adusa onoarei, reputatiei si persoanei reclamantului atat in ceea ce priveste viata sa sociala, cat si cea privata.
Instanta are in vedere perioada retinerii preventive, 20-21.05.2008, perioada care a fost susceptibila sa-i produca suferinte morale de natura sa lezeze demnitatea si onoarea acestuia, i-a vatamat creditul moral, pozitia sociala, criterii care definesc persoana umana si care, analizate si evaluate obiectiv, constituie fundamentul daunelor solicitate de reclamant, inculparea acestuia dar si supunerea sa la procedurile judiciare timp de 5 ani, perioada in care a fost judecat pentru infractiuni pe care s-a dovedit ca nu le-a savarsit.
In aprecierea importantei valorilor morale lezate, se va avea in vedere varsta reclamantului, faptul ca tensiunea psihica acumulata de-a lungul celor 5 ani, determinata si de puternica mediatizare a cazului, i-au provocat reclamantului tulburari de natura psihica, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar (f.247-250) sau din depozitiile martorilor Bordea Narcis, Valon Marian, Patru Dan Ionut, dar si faptul ca a fost afectat in plan personal, fiind obligat sa renunte la relatia pe care o avea dupa declansarea procesului din cauza faptului ca era considerat infractor, sau ca nu a putut sa urmeze studiile pe care si le-a dorit“.
Reclamantul a suferit o traumă emoțională timp de 24 de ore, cât a fost reținut pe nedrept, fiind lipsit de dreptul constituțional la libertate, obligat să stea în arestul poliției să suporte rigorile unei anchete penale, fiind evident că în toată această perioadă cât a durat procesul penal, imaginea sa a fost deteriorată, cunoscuții săi fiind influențați negativ de faptul reținerii și cercetării, în ceea ce privește emiterea unor judecăți de valoare cu privire la reclamant.
Dincolo de aceste statuări cu caracter general, instanța trebuie să respecte un principiu al proporționalității, cu luarea în considerare și a practicii instanței supreme în materie, a practicii Curții europene de drepturile omului, să asigure repararea integrală și efectivă a prejudiciului, iar în speță s-au dovedit aspecte deosebite, care țin de vârsta a celui reținut nelegal, de agravarea unei anumite stări de sănătate sau deteriorarea statutului social.
În privința întinderii daunelor morale instanța nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, făcând o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale speței, în raport de consecințele nefaste pe care reținerea le-a avut asupra vieții reclamantului, astfel cum au fost evidențiate prin probe.
Raportat la datele speței se va avea în vedere că prima instanța a apreciat în mod corect cuantumul prejudiciului suferit de reclamant ținându-se cont de vârsta sa, de trauma psihică suferită pe parcursul celor 5 ani de cercetare și judecare penală, starea de sănătate fiind dovedită cu actele medicale depuse la dosar, de mediatizarea cazului în presa locală.
Pentru toate aceste motive, se constată că sunt nefondate motivele de apel formulate de către pârâți, în sensul că cuantumul daunelor morale acordate reclamantului este mult prea mare, în raport de prejudiciul moral suferit, precum și motivul de apel formulat de reclamant, prin care s-a susținut că acest cuantum al daunelor morale este mult prea mic.
Apelul declarat de reclamant este neîntemeiat și în ceea ce privește motivul referitor la faptul că nu i-au fost acordate despăgubirile materiale solicitate, întrucât prima instanța a reținut în mod corect faptul că nu au fost dovedite, în condițiile în care pe parcursul cercetării judecătorești a avut desemnat apărător din oficiu și nu a depus niciun act care să ateste cheltuielile efectuate cu deplasările la instanțe pentru proces în primă instanță și în cele două grade de jurisdicție.
În consecință față de cele arătate și în raport de dispozițiile art.480 Cod pr.civ, apelurile declarate de reclamant și de către pârâți, se privesc a fi nefondate și se vor respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondate apelurile declarate de reclamantul C______ V_____ A___, domiciliat în Drobeta T____ S______, __________________.25, _____________,__________ domiciliul procedural ales la cabinet avocat C_____ P____ S____, cu sediul în Drobeta T____ S______, ____________________, județul M________, de intimatul pârât S_____ R____ reprezentat de M_________ FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în București, ____________________, sector 5 și apelantul M_________ P_____. P________ DE PE LÎNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- D.I.I.C.O.T- B_____ T_________ M________, cu sediul în Drobeta T____ S______, ________________, județul M________, împotriva sentinței civile nr.56 din 16 septembrie 2014, pronunțată de Tribunalul M________- Secția I Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.
Definitivă.
În fața instanței de judecată inculpatul D.S. a fost asistat/reprezentat de Casa de Avocatură Crudiu & Asociații, soluția pronunțată de instanță confirmând vocația, implicarea, dar și înalta pregătirire profesională a avocaților și colaboratorilor din cadrul echipei care s-au ocupat de aceast caz.
Vezi aici Decizia nr. 700/09.02.2015 pronuntata de Curtea de Apel Craiova