Problema amenzilor din perioada stării de urgență. Admiterea excepției de neconstituționalitate. Efectele deciziei Curții Constituționale a României privind OUG nr. 34/2020 și OUG nr. 1/1999.

Crudiu & Asociații > Soluții > Fără categorie > Problema amenzilor din perioada stării de urgență. Admiterea excepției de neconstituționalitate. Efectele deciziei Curții Constituționale a României privind OUG nr. 34/2020 și OUG nr. 1/1999.

Curtea Constituțională a publicat (13.05.2020) soluția pronunțată cu privire la sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 (art. 9, art. 14 alin. 1 lit. c1 ) – f), art. 28) și a Ordonanței Guvernului nr. 34/2020. Astfel, în contextul instituirii stării de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 s-a urmărit ridicarea cuantumului amenzilor aferente acestei perioade la o cotă maximală. În acest context, a apărut ordonanța care augumenta sumele stabilite inițial.

Pentru a prezenta succint evenimentele menționăm că odată publicată în Monitorul Oficial decizia de admitere a excepției ridicate de Avocatul poporului (Decizia nr.152 din 6.05.2020, publicată în Monitorul Oficial nr.387 din 13.05.2020, poate fi consultată aici: http://www.ccr.ro/download/decizii_de_admitere/Decizie_152_2020.pdf?fbclid=IwAR0ZM9FxftoDjpOgIJFjZJfHhGe_ZcMV-SIYhWWR6tbpCEamHShLmEjByw8), autoritățile au rămas fără posibilitatea de a-i amenda pe cei care încalcă regulile de prevenire a răspândirii COVID-19.

Judecătorii Curții Constituționale au arătat îndeaproape motivele pentru care a fost admisă excepția de neconstituționalitate. Astfel, în susținerea deciziei s-a prezentat că restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți se poate realiza numai prin intermediul unei legi (nu al unei ordonanțe cum de altfel s-a și întâmplat) și numai în cazurile prevăzute de actul fundamental al României ( a se vedea art. 53 din Constituția României). De menționat este faptul că, nu cuantumul impus de actul normativ în discuție a reprezentat o critică ci modalitatea de instituire, în speță tipul actului adoptat- ordonanță în loc de lege. De asemenea, în art. 115 din Constituție, alin. (6), se aduce un plus de protecție drepturilor și libertăților cetățenilor, fiind prevăzut că ordonanțele de urgență nu pot afecta printre altele drepturile, îndatoririle respectiv libertățile prevăzute de actul fundamental. Drept urmare, ordonanța nu doar limita drepturile cetățenilor (circulație, proprietate, informare, protecție socială, etc.) ci și introducea anumite pedepse suplimentare (confiscări, interdicții). O altă critică adusă prevederilor supuse discuției, viza aspectul că  faptele sancționate cu amenzi în starea de urgență erau prevăzute atât de vag în actul normativ -OUG 1/1999, care reglementează starea de urgență și pe care a modificat-o OUG 34/2020, declarată neconstituțională, încât polițiștii puteau stabili după bunul plac ce fapte amendează și mai ales cu cât (a se vedea prevederile articolului 28 alineatul (1) coroborate cu articolul 9 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 1/1999). Judecătorii constituţionali mai afirmă și că prevederile articolului 28 din OUG 1/1999 nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate.

„În concluzie, Curtea constată că, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate impun o obligaţie generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, şi stabilesc sancţiuni contravenţionale, neincriminând fapte concrete, încalcă principiile legalităţii şi proporţionalităţii care guvernează dreptul contravenţional. Aşa fiind, Curtea constată că prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin. (5) din Constituţie, precum şi cu principiul restrângerii proporţionale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţie”, se arată în motivare. Curtea mai reţine că “imprecizia textului de lege supus controlului de constituţionalitate afectează, în consecinţă, şi garanţiile constituţionale care caracterizează dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie, inclusiv componența sa privind dreptul la apărare, drept fundamental prevăzut de art. 24 din Constituţie”.

În altă ordine de idei, decizia  Curții Constituționale a României cuprinde următoarele precizări: respingerea excepției de neconstituționalitate și constatarea că dispozițiile art. 14 lit. c1 ) – f) din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, precum și ordonanța de urgență, în ansamblul său, sunt constituționale în raport de criticile formulate; admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea că dispozițiile art. 28 din OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență sunt neconstituționale; admiterea excepției de neconstituționalitate şi constatarea că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență este neconstituțională, în ansamblul său.

Aplicarea în timp a deciziei CCR vizează intrarea acesteia în vigoare, aspect ce se realizează în momentul publicării în Monitorul Oficial al României (13.05.2020). După publicarea acesteia în Monitorul Oficial, prevederile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept timp de 45 de zile, deci nu produc efecte juridice. Cu alte cuvinte, dacă în această perioadă nu sunt puse în acord cu actul fundamental, încetează efectele juridice. Ceea ce trebuie observat este că prevederile neconstituționale din OUG nr. 1/1999 ar putea fi modificate astfel încât să fie constituționale și în acord cu decizia din 06.05.2020, în timp ce OUG nr. 34/2020, nu poate fi modificată în așa fel încât să fie constituțională, deoarece motivul declarării neconstituționale este reprezentat de necesitatea existenței unei legi și nu a unei ordonanțe de guvern.

Efectele produse de admiterea excepției de neconstituționalitate sunt: dispariția sancțiunilor pentru nerespectarea obligațiilor impuse prin OUG nr. 1/1999ordonanțe militare, acte normative conexe specifice stării de urgență sau de asediu– orice proces verbal contravențional emis din perioada stării de urgență și până în prezent poate fi atacat cu plângere contravențională fiind invocată neconstituționalitatea prevederilor amintite anterior, necontând momentul emiterii, respectiv comunicării acestuia, scopul urmărit fiind acela de a anula procesul verbal și eventual recuperarea amenzii dacă a fost achitată; prelungirea de drept a valabilității documentelor emise de instituții și autorități publice pentru toată durata stării de urgență, respectiv asediu, plus 90 de zile de la încetarea acestora– cu unele excepții: prelungirea valabilității dovezii înlocuitoare a permisului de conducere – cu drept de circulație, emise în temeiul art. 111 alin. 1 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 pe perioada acestor stări și o perioadă de 10 zile după încetarea acestora, etc. În plus, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru anularea amenzilor

Pentru informații suplimentare nu ezitați a ne contacta prin următoarele mijloace:

e-mail office@crudiu.ro respectiv office-tm@crudiu.ro ;

Av. Crudiu Petru Sorin: 0723/200556 -Drobeta Turnu Severin, str. Antoninii, nr.33;

Av. Retea Oana Nicoleta: 0724/055533-Craiova, str.Vlad Țepeș, nr.20, ap.3.

Toate cele bune,

Av. Oana Nicoleta Retea

Echipa- Crudiu și Asociații

 

Categorii