Promovarea mesajelor “malițioase” pe Facebook în campania electorală atrage/nu atrage răspunderea civilă delictuală??? Limitele libertății de exprimare….

Crudiu & Asociații > Soluții > Civil > Promovarea mesajelor “malițioase” pe Facebook în campania electorală atrage/nu atrage răspunderea civilă delictuală??? Limitele libertății de exprimare….

În fapt, pârâtul Y a fost chemat în judecată urmare a postării pe site-ul de socializare Facebook, a unui film tip live, respectiv a diseminării unor mesaje jignitoare la adresa reclamantului X, acesta din urmă invocând producerea unui prejudiciu de imagine, încălcarea dreptului la demnitate precum și indemnizarea prejudiciului suferit.

Pârâtul Y a recunoscut evenimentele care i-au fost imputate, însă a arătat contextul în care au fost realizate, respectiv promovarea idealurilor politice în cadrul campaniei electorale, cei doi situându-se în tabere de simpatizanți contracandidate. Totodată, pârâtul a arătat contextul derulării incidentelor, precum și mesajele promovate de reclamant la adresa lui însă în același context/pe același fundament, și anume campania electorală pentru alegerile locale din toamna anului 2020; afirmațiile reclamantului, respectiv acțiunile acestuia au fost în aceeași direcție cu afirmațiile făcute de pârât, și anume în sprijinirea candidatului favorit; acestea fiind făcute în acest context de rivalitate electorală, fără a se urmări prejudicierea reclamantului.

Instanța de fond, după administrarea probatoriului a reținut că prin decizia Î.C.C.J. (nr.4546 din 27.11.2016) s-a stabilit că postările de pe Facebook pot constitui temei al răspunderii civile delictuale dacă prin conținutul mesajelor sunt aduse ingerințe dreptului la onoare, la demnitate, la imagine etc, aspecte nedemonstrate prin cererea introductivă. Totodată, reclamantul și-a motivat cererea că până la acel moment nu i-a fost afectată imaginea însă nu a dovedit acest lucru. Mai mult, în cauză nu a fost identificat niciun prejudiciu de imagine, iar în baza libertății de exprimare pârâtul și-a exprimat anumite puncte de vedere cu privire la convingerile politice ale reclamantului.

În consecință, instanța a reținut că în cazurile în care se invocă o încălcare a drepturilor garantate de art. 8 C.E.D.O., iar prezumtiva ingerință în drepturile respective rezultă dintr-o exprimare rostită sau publicată, Ct.E.D.O. subliniază că, la apărarea drepturilor  garantate în temeiul art. 8, statul are obligația de a ține seama în mod corespunzător de drepturile protejate în temeiul art. 10. În asemenea cazuri, Curtea va trebui, să pună în balanță dreptul reclamantului  la <respectarea vieții sale private> și interesul public față de libertatea de exprimare.[….] nu există o ierarhie între drepturile garantate” (a se vedea: Von Hannover c. Germaniei, Tammer c. Estoniei).

Astfel, instanța de fond a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată (a se vedea în acest sens sentința civilă nr.685 din 07.07.2021, pronunțată de Judecătoria Corabia).

Așadar, reclamantul nu a arătat care este prejudiciul invocat, nici acțiunile imputate, doar generic a făcut trimite la termenul “jigniri”, respectiv cum i-a fost afectată imaginea-dreptul la imagine, care au fost consecințele faptelor pârâtului.În aceeași măsură, din cererea introductivă nu a rezultat nemijlocit utilizarea abuzivă a imaginii reclamantului surprinsă în spațiu privat/ public. Astfel, nu se justifica solicitarea de a-i fi interzise pârâtului astfel de fapte pe viitor, respectiv publicarea hotărârii de condamnare sau obligarea de a-și cere scuze. În altă ordine de idei, prejudiciul invocat nu era sigur, nici cu privire la existența sa, nici cu privire la întindere, drept urmare nu se justifica o eventuală indemnizare a acestuia, în sensul acordări cu titlu de daune morale a unei sume de bani.

Totodată, trebuie menționat că în baza libertătii de exprimare, pârâtul și-a exprimat anumite puncte de vedere însă apreciem că afirmațiile, respectiv modalitatea de exprimare nu a fost pur insultătoare, ci s-a încadrat în limitele dozei de exagerare și provocare permise de art. 10 CEDO.

Libertatea de exprimare, apărată de art. 10 din Convenţie, ocupă un loc aparte printre drepturile garantate de convenție, această libertate stând chiar la baza noțiunii de societate democratică ce sintetizează sistemul de valori pe care este clădită Convenția, aspect subliniat pentru prima dată în cauza Handzside c. Regatului Unit, fiind reluată apoi constant în cauzele ulterioare: libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una din condițiile primordiale ale progresului său şi ale împlinirii individuale a membrilor săi, ea acoperă nu numai informațiile sau ideile care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive ori indiferente, ci şi pe acelea care ofensează, șochează sau îngrijorează statul, un anumit segment al populației sau de indivizi, acestea fiind cerințele pluralismului, toleranței şi spiritului deschis în absența cărora nu există societate democratică.

Prin Decizia nr. 1576/07.12.2011, Curtea Constituțională a statuat că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect şi protecție a celorlalți indivizi şi interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului.

Este adevărat că art.70 C.civ. şi art.10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră principiul dreptului la libera exprimare, context în care, reamintim faptul că scopul afirmațiilor în prezenta cauză nu a fost în sensul atingerii dreptului la imagine, dreptului la demnitate, exercitarea acestuia încadrându-se în liniile trasate de codul civil (a se vedea art. 75, alin.2 Cod civ. ce susține buna credință în exercitarea unui drept al personalității).

Drept urmare, simplele discuții plasate în mediul online, reiterate și răspândite nu au o valoare juridică. Cu toate că emoțional pot avea o anumită însemnătate, ele nu sunt susceptibile de a înlătura răspunderea civilă delictuală în absența confirmării acestora prin mijloace de probă administrate în mod legal.

Apărarea în această cauză a fost realizată de Echipa Crudiu și Asociații iar pentru eventuale neclarități nu ezitați să ne contactați – e-mail office@crudiu.ro    / telefon:      0723.200.556-av.Crudiu Petru Sorin.

Toate cele bune, av. Oana Nicoleta Retea*

Echipa- Crudiu și Asociații

 

* Biroul din Craiova, str. Vlad Țepeș, nr.20, ap.3, jud. Dolj.

Categorii