Soluție de achitare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia

Crudiu & Asociații > Soluții > Penal > Soluție de achitare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia

Infracțiunea de părăsirea locului accidentului este prevăzută de Codul penal, în articolul 338, respectiv în dispozițiile art. 89 din O.U.G. nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată. Astfel este incriminată o variantă simplă (art.338 alin.1 C.pen.) a infracțiunii respectiv o variantă asimilată (art.338 alin.2 C.pen.). Hotărârea supusă discuției (nr.x/2019 din data de 12.12.2019 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin) vizează săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 338 alin.(1) C.pen. cu aplicarea art.41 alin. (1) C.pen.

În fapt, instanța reține că inculpatul, fiind la volanul unei autoutilitare  se angajează,  într-o localitate, în depășirea unei căruțe, și acroșează bicicleta pe care se afla persoana vătămată. Imediat după această manevră inculpatul oprește autovehiculul, întreabă persoana vătămată dacă se simte bine și dacă dorește să meargă la spital. Martorul care îl însoțește confirmă cele declarate de inculpat, și în plus, acesta coboară din mașină să se convingă de starea victimei care refuză să primească ajutor medical, susținând că doar s-a lovit puțin la picior. În acest context, inculpatul pleacă de la fața locului fără a alerta organele de poliție, la fel și victima care își cară pe brațe bicicleta ce fusese avariată la impact. Ulterior, victima o anunță pe mama sa de incident și este apelat serviciul de urgență, fiind totodată raportat evenimentul rutier. În acest timp, inculpatul relatează același incident unei martore și împreună cu aceasta stabilesc să meargă la poliție pentru a declara evenimentul, numai că abia ajunși în fața sediului poliției este contactat de soția sa pentru a-l informa de prezența agenților de poliție la domiciliu cu același scop, prilej cu care le-a comunicat că se află deja pe punctul de a intra în incinta poliției. Se mai reține, în cauză, împrejurarea că victima refuză să se constituie parte vătămată, participând ca martor în procesul penal, și faptul că aceasta deține un certificat medico-legal, beneficiind de 3-4 zile de îngrijiri medicale. În plus, inculpatul a arătat că nu avea motive pentru care să părăsească locul accidentului (autovehiculul îndeplinea toate cerințele pentru a circula pe drumurile publice, respectiv, deținea permis de conducere valabil și nu era nici sub influența băuturilor alcoolice). De asemenea, discrepanța ușor sesizabilă între declarațiile victimei, respectiv ale inculpatului date în cursul urmării penale, respectiv judecății vis-a-vis de dialogul celor doi de la momentul producerii accidentului, sunt justificate de starea de șoc în care se afla victima ca urmare a impactului, fapt ce scuză omiterea aspectului că a fost întrebată, nu numai de inculpat dar și de martor, dacă este bine și dacă dorește să meargă la spital. Declarația inculpatului cu privire la derularea faptelor este atestată și de prezența unui alt martor care a văzut evenimentul.

În drept, legislația în vigoare pedepsește un astfel de eveniment dacă sunt îndeplinite condițiile de incriminare. În baza prevederilor art. 338 C.pen. reprezintă infracțiune fapta ce constă în <părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie>. O astfel de faptă este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. Aliniatul 2 al aceluiași articol incriminează varianta asimilată a infracțiunii ce presupune <fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului>, fiind sancționată cu aceeași pedeapsă. Aliniatul ultim al articolului 338 C.pen. menționează când o astfel de faptă nu constituie infracțiune, și anume când:

a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;

b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;

c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;

d)victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.

În esență, prevederile din norma de incriminare impun existența unui subiect activ calificat, în sensul că acesta trebuie să fie implicat într-un accident de circulație. Drept urmare, situația premisă o reprezintă producerea unui accident de circulație. Potrivit art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, accidentul de circulaţie este definit ca reprezentând acel eveniment care întruneşte următoarele condiţii: s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc; a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale; în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare.

În reglementarea anterioară era sancţionată doar fapta aceluia implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni. În altă ordine de idei, vechea reglementare condiţiona existenţa infracţiunii de gravitatea şi urmările accidentului produs, pe când actuala reglementare nu mai face nicio deosebire din acest punct de vedere, părăsirea locului oricărui fel de accident intră sub incidența textului legal dacă sunt îndeplinite condițiile normei de incriminare, cu excepția împrejurării în care accidentul a produs doar pagube materiale sau alte împrejurări limitativ prevăzute de  art.338alin.3lit.a-d C.pen.

Infracțiunea reținută în hotarârea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, nr.x/12.12.2019 are o situație premisă reprezentantă de producerea unui accident de circulație, dat fiind că incidentul în care a fost implicat un vehicul în mișcare, s-a produs pe un drum deschis circulației publice. Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 338 alin.1 C.pen. constă în acțiunea inculpatului de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului, împrejurare care în situația de față este justificată/determinată de conduita victimei care a afirmat de mai multe ori că se simte bine și nu dorește oferirea de asistență medicală, motiv pentru care aceasta a și părăsit locul accidentului singură. Prin starea de pericol, respectiv obstrucționarea justiției ca și urmări imediate ale infracțiunii ar trebui atinsă siguranța pe drumurile publice respectiv ca organele de poliție să fie împiedicate în obținerea unor probe esențiale, împrejurări care nu au fost reținute dat fiind că inculpatul, a mers din proprie inițiativă imediat dupa producerea incidentului la sediul poliției și a furnizat toate informațiile necesare.

“Reglementarea în discuție protejează relațiile sociale privitoare la siguranța circulației pe drumurile publice, pentru ocrotirea căreia, legiuitorul a instituit în sarcina conducătorilor autor implicați în accidente rutiere obligația de a nu părăsi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție. Rațiunea impunerii de către legiuitor a unei atare obligații, rezidă din aceea că, în momentul producerii unui accident de circulație, organele judiciare sunt chemate să stabilească cu acuratețe împrejurările producerii accidentului, să identifice persoanele suspecte de comiterea acestuia, să adune probe concludente în vederea conturării unei imagini cât mai clare asupra condițiilor reale care să servească operațiunea de tragere la răspundere penală a celor vinovați. Așa fiind, în subsidiar sunt protejate și relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, întrucât părăsirea locului accidentului poate împieta asupra stabilirii modului în care s-a produs accidentul dar și asupra tragerii la răspundere a persoanelor vinovate.”

“Obligația de a nu părăsi locul accidentului incumbă tuturor conducătorilor de vehicul- inclusiv al celor acționate prin forța musculară, deci chiar și bicicliștilor- implicați, adică efectiv angajați în accident.    În această categorie intră, pe lângă conducătorul vehiculului care a provocat nemijlocit accidentul, și conducătorul mașinii accidentate, precum și soferii oricăror altor vehicule aflate în perimetrul locului unde a avut loc, dacă au contribuit, într-o formă sau alta, mai mult sau mai puțin, creând o condiție oricât de îndepărtată la producerea accidentului” [C.A.Cluj, Secția penală și pentru cauze cu minori, decizia nr.1614/13.10.2011(www.legalis.ro) apud T.Manea în Codul penal. Comentariu pe articole.art.1-446, Ed. Ch Beck, București, 2016, p.1136].

Analizând sub aspectul condițiilor legale cu privire la atitudinea și voința autorului acestei infracțiuni față de faptă și urmările acesteia, norma de incriminare reține forma de vinovăție a intenției (directe/indirecte). Prin aplicare la fapta descrisă anterior, instanța afirmă că nu sunt îndeplinite aceste cerințe motivându-și poziția astfel: “…inculpatul a plecat de la locul accidentului, după ce întrebase, atât el cât și martorul victima dacă dorește să o transporte la spital, iar victima a refuzat,prin conduita sa aceasta sugerându-i conducătorului autoturismului să nu denunțe autoritățile. Mai mult, conform declarației martorilor, victima a plecat de la locul comiterii faptei, de bunăvoie, la locuința sa, ducându-și bicicleta avariată… inculpatul nu s-a ascuns de organele de poliție, acesta prezentându-se de bună-voie… Circumstanțele producerii evenimentului pot fi apreciate în sensul celor invocate de către inculpat, adică în sensul că inculpatul a acționat din culpă cu prevedere, apreciind că nu a produs o vătămare victimei și care nu impune a se conforma unei conduite de anunțare a organelor de poliție….”

În final, instanța reține că fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală, nefiind îndeplinite condițiile de tipicitate prevăzute de norma de incriminare cu referire la latura subiectivă. Astfel, în baza art. 396 alin.5 C.pr.pen., art. 16 alin.1 lit.b teza II C.pr.pen., inculpatul este achitat de săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului ori modificare sau ștergere a urmelor acestuia, prev.de art. 338 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin.1 C.pen.

Apărarea în această cauză a fost asigurată de echipa Crudiu&Asociații, astfel că pentru detalii privind situații asemănătoare, respectiv informații cu privire la această soluție vă stăm la dispoziție -telefon: 0372/767462; e-mail: office@crudiu.ro .

 

Toate cele bune,

Echipa Crudiu și Asociații

 

 

 

Notă: *Comentariul a fost realizat de av. Oana Nicoleta Retea, tel: 0724/055533, Craiova, str. Vlad Țepeș, nr.20, ap.3.

 

Categorii